Now Reading
Prof. Dr. Cristian Radu Jecan

Prof. Dr. Cristian Radu Jecan

Prof. Dr. FEBOPRAS

Prof. Dr. Habil

Chirurg Plastician

Președinte al Asociației Chirurgilor Plastici din România

Președinte al Comisiei de Microchirurgie Plastică, Estetică și Reconstructivă a Ministerului Sănătății

Prof. Dr. Cristian Radu Jecan

Sunteți un medic cu multiple traininguri și participări internaționale în domeniul dvs. de activitate. Cât de importantă este conexiunea la mediul global și cât timp alocați acestor evenimente?

Specialitatea noastră, cunoscută și denumită cel mai frecvent la nivel internațional chirurgie plastică și reconstructivă, a fost poziționată constant în prima linie a frontului inovației și dezvoltării chirurgiei în particular și a medicinei în general. Din rândul corpului specialității avem unul dintre cei nouă chirurgi la nivel mondial, cărora le-a fost acordat Premiul Nobel pentru medicină, în persoana Prof. Dr. Joseph E. Murray (1990, pentru primul transplant de rinichi, efectuat în 1954). Chirurgia plastică și reconstructivă se bazează pe câteva principii și reguli de bază, clare, în ceea ce privește anatomia vasculară și manipularea chirurgicală a țesuturilor.  Prin aplicarea individualizată a acestora, rezultă metode și mijloace particulare de rezolvare a unor afecțiuni specifice sau a unor cazuri deosebite. La acestea, recent, li se adaugă unele tehnologii de vârf precum printarea tisulară 3D, bioingineria tisulară, inteligența artificială. Cantitatea de informații medicale disponibilă se modifică în sensul creșterii printr-o progresie logaritmică. Este imposibil, pentru o singură persoană, să aibă acces și cu atât mai puțin să își însușească această cantitate enormă de informații. Astfel, educația medicală continuă, prin participarea la diferite forme de manifestări științifice la nivel național și mai ales internațional, este extrem de importantă pantru un chirurg plastician, care dorește să fie conectat permanent la ultimele descoperiri, în ceea ce privește tehnicile și tehnologiile medicale de avangardă. Astfel, anual mă înscriu și particip la cel puțin două evenimente științifice internaționale majore și de obicei la mai multe, între 3 și 6, în calitate de lector invitat. Ultimii ani, marcați de Pandemia COVID-19 au marcat profund acest aspect, existând o tranziție, sperăm temporară, de la participarea în persoană, la cea on-line. 

Ați declarat că doar medicii care au pregătire specifică și experiență autentică sunt îndreptățiți să practice chirurgia plastică în toate formele ei, reconstructivă și estetică. Ce facem în acest caz cu generația tânăra de chirurgi care își doresc să se lanseze cât de repede în piață, fără a avea un bagaj solid de experiență?

Aș nuanța un pic răspunsul. În practica specialității noastre, principala grijă care trebuie să ne guverneze permanent, în orice act medical sau chirurgical este siguranța pacientului. Specialitatea noastră, denumită în România, comprehensiv și cuprinzător, chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, are un curriculum de pregătire de 6 ani, care include expunerea graduală la patologia chirurgicală de urgență, arsuri, chirurgie reconstructivă și chirurgie estetică. În acest ultim aspect suntem un pic deficitari, pentru că, chirurgia estetică este foarte puțin practicată în unitățile sanitare de stat, din rațiuni care țin de legalitate, dar, lucrăm împreună cu universitățile de medicină și Ministerul Sănătății pentru reglementarea acestui deficit. Opinia mea este că doar un chirurg care a parcurs cu rigurozitate tot traseul formării profesionale și a fost expus la trauma, arsuri și chirurgie reconstructivă poate înțelege și practica la standarde înalte chirurgia estetică, care să nu uităm este o chirurgie la cerere, fără să aibă în spate o patologie medicală în sens strict. Orice chirurg care își asumă un act chirurgical, reconstructiv sau estetic, trebuie să fie pregătit să prevină și mai ales să trateze orice complicație posibilă asociată acestui act chirurgical. Să nu uităm de asemenea, că formarea unui chirurg, astfel încât să ajungă la nivel de expert, implică în medie o perioada de 10 ani, după terminarea formării prin rezidențiat. Sfatul meu pentru generația tânăra, este să abordeze gradual patologia, de la cazuri simple cu soluții chirurgicale clare, spre cele de complexitate medie și apoi spre cele grave sau complicate, eventual sub îndrumarea și cu ajutorul unui coleg mai experimentat. Subliniez de asemenea importanța mentorului în formarea chirurgicală, precum și a experienței naționale sau internaționale, în centre de excelență dedicate unor aspecte specifice. Nu în ultimul rând, vreau să subliniez faptul că nivelul tot mai mare de cunoștințe disponibile, care vor continua să se acumuleze exponențial, vor impune, voluntar sau fortuit, și la noi in țară, supraspecializarea pe anumite domenii mai înguste ale specialității.  

Ce reprezintă pentru dvs. obținerea titlului de Diplomat EBOPRAS, în 2003? Cu ce responsabilități vine acest titlu și care au fost meritele datorită cărora l-ați obținut? 

EBOPRAS, European Board of Plastic Reconstructive and Aesthetic Surgery, reprezintă grupul de lucru al secțiunii de chirurgie plastică și reconstructivă a UEMS. UEMS (Union Europeene de Medicines Specialistes) reprezintă la rândul ei, o organizație non-guvernamentală, care reunește asociațiile profesionale ale medicilor specialiști la nivelul Uniunii Europene, având ca scop principal elaborarea standardelor unitare de pregătire în specialitate în cadrul uniunii, care să reflecte practica medicală modernă și descoperirile științifice curente. România, prin meritul și implicarea Dlui. Prof. Emerit Ioan Lascăr, s-a aliniat în 2008 (denumirea specialității) și apoi în 2018 (adoptarea curriculumului și duratei de pregătire în specialitate), standardelor europene, așa cum au fost definite de EBOPRAS. EBOPRAS, organizează de peste 25 de ani un examen anual de verificare a cunoștințelor profesionale, printr-un test scris și oral, cu dificultate mare, aliniat la standardele europene în vigoare. În urma promovării acestui examen se acordă titlul de Diplomat EBOPRAS, un titlu care certifică că deținătorul lui este pregătit teoretic și practic, conform standardelor de calitate profesională recunoscute la nivel european. În urma promovării acestui examen în 2003, alături de colegul și prietenul meu, Dr. Cătălin Stingu, am fost primii specialiști care practicau în România, care au dobândit această calitate. Teoretic și practic, este mai mult o recunoaștere simbolică a nivelului calitativ profesional, dar incumbă o responsabilitate indirectă, atât la nivelul practicii medicale curente, cât și la nivel academic, în procesul de formare a altor medici specialiști. 

Prin blogul pe care îl aveți pe site-ul dvs., faceți și o educare a pieței, în principal a consumatorului de proceduri estetice. Există o diferență majoră între chirurgul plastician și chirurgul estetician. O puteți dezvolta și pentru cititorii revistei noastre?    

Așa cum am menționat într-un răspuns anterior, prin chirurg plastician se înțelege un medic care a promovat examenul de rezidențiat și a parcurs întreg traseul de pregătire profesională prin rezidențiat, validat prin examenul de obținere a titlului de medic specialist. Titulatura de chirurg plastician reprezintă o variantă prescurtată a celei de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, conform nomenclatorului de specialități chirurgicale din România. Chirurgul plastician este îndreptățit, prin formarea lui profesională și prin efectul legii, să practice chirurgia estetică în toate formele ei și asupra oricărei regiuni anatomice a corpului uman. Chirurgul estetician reprezintă o noțiune auto asumată sau atribuită de unii medici, din nefericire câteodată și de personal nemedical, fără această pregătire legală menționată și care în sânul publicului larg este asimilată celor care practică proceduri medicale sau intervenții chirurgicale cu scop estetic. De multe ori, acești așa ziși “chirurgi esteticieni” nu au o pregătire profesională formală, nici măcar în rândul specialităților care au incluse în curriculumul de pregătire aspecte punctuale de medicină / chirurgie estetică. Lipsa pregătirii specifice formale se reflectă, din păcate, în calitatea și lipsa de siguranță a actului medical, și în generarea unor complicații grave, uneori cu protențial letal. Un chirurg plastician este întodeauna format prin rezidențiat în chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, are titlul de medic specialist recunoscut de Ministerul Sănătății (în urma examenului de medic specialist), este întotdeauna înregistrat ca atare la Colegiul Medicilor și practică medical într-o unitate sanitară autorizată legal în specialitatea de chirurgie plastică.   

Sunteți șef de lucrări în cadrul UMF Carol Davila București. Cum simțiți noua generație? Care sunt punctele forte pe care le căutați într-un viitor medic în viitorul căruia dvs. ați investi?     

Între timp, am promovat prin examen Profesor Universitar în cadrul UMF Carol Davila București și sunt coordonator de program de rezidențiat în cadrul Disciplinei de Chirurge Plastică – Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgență “Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Colegii mei, împreună cu mine, investim timp, energie, cunoștințe profesionale și sprijin colegial în orice tânăr medic repartizat pentru formare la noi, fără diferențe individuale. Noua generație este una conectată și informațional și cibernetic, cu abilități înăscute de căutare și colectare a informațiilor, și aici nu mă refer doar la cele de specialitate. În același timp simt o dorință, poate legitimă, de a “arde” etape, de a sări anumite repere din parcursul profesional. Nu spun că este bine, sau rău, dar celeritatea în atingerea unor obiective poate să genereze tipare de formare profesională, câteodată greu de corectat. În același timp, se observă în afara trăsăturilor generale caracteristice acestei generații și trăsături caracteriale individuale care îi diferențiază între ei. Aș afirma că dorința de formare profesională holistică, serioasă, care să constituie un fundament profesional solid pe care să se clădească o supraspecializare ulterioară, constituie un atuu. De asemenea, empatia și colegialitatea, constituie repere importante ale unei relații solide și etice, atât cu pacienții cât și cu colegii. Apreciem capacitatea de acumulare, sinteză și prelucrare a informațiilor, adaptabilitatea la nou, capacitatea de efort susținut. Și la final, dar nu în ultimul rând caracterul uman, fără de care nu putem face nimic. Trebuie să înțelegem, că oricare dintre noi că nu am creat lumea ci am găsit-o așa cum este, modelată de cei de dinaintea noastră. Pe umerii acestor giganți, trebuie să ne așezăm noi și să punem câteva cărămizi, care să fie sprijin și direcție pentru generațiile care ne urmează.      

Cum arată o zi din viața Doctorului Jecan?

Acest răspuns mă face să îmi revăd un pic programul și să realizez că poate fi optimizat. Mă trezesc la ora 5:30 în cursul săptămânii și în jur de ora 6:00 în weekend. La ora 6:30-6:45 ajung la spital, unde am câteva minute pentru a trece în revistă actele administrative curente. Între 7 și 8 dimineață, am program în Ambulatoriu, unde consult pacienții noi și revăd pacienții operați. Între orele 8 și 14 desfășor activitatea medicală, administrativă și didactică curentă în cadrul secției. Încerc să am program operator planificat în 4 zile din săptămână, ceea ce îmi lasă o zi tampon pentru eventuale cazuri urgente. În jur de ora 15 ajung la cabinet, unde am program de consultații sau operator, care se întinde în mod curent până la ora 19-20, uneori și mai târziu. De asemenea încerc să las cel puțin o zi liberă după-masă. În puținul timp rămas, la dispoziție seara, îndeplinesc sarcinile academice (articole, recenzii, referate, lucrări administrative pentru minister și asociație). Unde mă simt deficitar? La timpul acordat celor dragi, familiei, prietenilor și hobbyurilor mele. Încerc în măsura timpului disponibil să nu neglijez nici partea de mișcare fizică. Încerc, dar nu reușesc întotdeauna, să mă culc în jur de ora 22:30. Foarte important, începând cu ora 20 deconectez toate notificările pe telefonul mobil, cu excepția apelurilor pentru cazurile de urgență.   

În momentul de față, ce intervenții au preponderență în programul dvs.? Cele de chirurgie plastică, reconstructivă sau cele strict estetice? 

Practica curentă este împărțită între activitatea de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, inclusiv cazuri de urgență și chirurgie estetică, dar nu numai, în sistem privat. Fără să fac un calcul exact, cred că partea reconstructivă reprezintă aproximativ două treimi din volumul de muncă iar cazurile de chirurgie estetică restul de o treime. 

Ce părere aveți despre avântul luat de turismul medical către Turcia? Cum impactează asupra activității medicilor din România?

Sunt informat în mod direct sau indirect de acest aspect. Vă pot spune câteva lucruri legate de specialitatea noastră. În urmă cu aproximativ 20-25 de ani, autoritățile turce au investit masiv în pregătirea medicilor în centre recunoscute din Statele Unite ale Americii. Această investiție a avut multiple rezultate pozitive, dintre care de menționat sunt creșterea gradului de pregătire profesională a medicilor, conectarea profesională a acestora la centre de excelență și importul de știință medicală, creșterea vizibilității prin intermediul publicațiilor de specialitate (acum 10 ani lucrările colegilor din Turcia reprezentau aproximativ 1/3 din totalul publicațiilor anuale în PRS Journal, cea mai vizibilă publicație de specialitate din lume). Pe termen lung, fenomenul a dus la dezvoltarea a multor centre private sau de stat, în care activau medicii formați în USA, cu metode, protocoale și ghiduri adoptate de acolo, în condițiile unui cost general de funcționare și finanțare semnificativ redus, chiar și față de România. Aceasta, alături de o reclamă extrem de agresivă au dus la avântul de care menționați. Pe lângă aspectele pozitive legate de competență și abilitățile colegilor din Turcia, există și aspecte mai puțin bune, legate de natura intrinsecă a turismului medical. Mă refer la urmărirea dificilă a pacienților în perioada de recuperare și mai ales de tratament a complicațiilor. Am întâlnit cazuri în care aceste complicații, generate de un sistem privat, sau cel puțin cu plată, au fost tratate de sistemul de stat din România, ceea ce creează o problemă etică. În cazurile în care, în calitate de expert, am fost solicitat să analizez un caz și să aprob un tratament în Turcia, rar am identificat această țară ca și singura soluție posibilă, de multe ori acest tratament fiind posibil și în România sau în alte țări din Uniunea Europeană. În final, aș concluziona spunând că în acest moment, mai ales datorită reclamei, care permite orice afirmație, este foarte greu de identificat un centru, cabinet în care se acordă îngrijiri medicale de înaltă calitate față de unul care este centrat doar pe profit financiar, de aceea rog eventualii pacienți să se informeze extrem de bine, înainte de a lua o decizie

Aveți un profil anume de pacient? Ce fel de pacienți v-au trecut cel mai des pragul?

Este greu de definit un anume profil de pacient. Dacă mă gândesc bine, am tratat în mod egal pacienți din toate categoriile sociale sau ca nivel de educație. Cheia este adaptarea limbajului medical și a metodei de livrare a informației în funcție de fiecare pacient individual, astfel încât acesta să poată lua o decizie informată, la nivelul lui. Evit, la modul general, pacienții care prezintă preocupări dezechilibrate față de unele defecte minore, care au așteptări nerealiste după intervenție, care nu doresc sau nu pot să integreze informațiile medicale oferite, sau cei care se plimbă între medici, cu solicitări din ce în ce mai nerealiste.    

Dacă ați avea puterea să schimbați ceva major din mentalitatea pacienților dvs., despre ce ar fi vorba?

Nu este rolul sau locul chirurgului plastician să schimbe mentalități, dar putem face pași majori în ceea ce privește abordarea etică a pacientului, a informării corecte și complete a acestuia, astfel încât să punem întotdeauna în primul plan siguranța și binele pacientului. Din partea acestora mi-aș dori să integreze mai bine informațiile oferite de medici, să nu confunde dorința lor cu ceea ce li se poate oferi în mod concret și corect, evitând astfel multe situații incomode. Nu în ultimul rând, ar fi de dorit creșterea nivelului general de educație medicală în rândul pacienților, făcând astfel posibil accesul corect și precoce la îngrijirile de sanitate profilactice și curative.   

Gânduri pentru cititorii noștri. 

În primul rând vă mulțumesc pentru oportunitatea oferită, de a împărtăși în cadrul acestui interviu câteva informații și gânduri pe care le consider utile. Aș încheia cu un demers către cititorii dvs., potențiali pacienți beneficiari ai serviciilor specialității noastre. Informați-vă corect și complet asupra naturii intervenției sau procedurii chirurgicale solicitate. De asemenea, alegeți să colaborați cu un medic specialist acreditat și certificat, membru al asociației naționale de profil, care să aibă în cadrul pregătirii sale de bază în specialitate domeniul respectiv și care își desfășoară activitatea într-o unitate medicală autorizată conform specialității.  Alegeți-vă medicul curant pe baza relaționării directe, pe baza informațiilor oferite și a referințelor obținute de la alți pacienți. Asigurați-vă că ați primit răspuns la toate întrebările, temerile dvs. și că vă definiți corect așteptările. Aceste aspecte pot fi extrem de importante, mai ales în cazul, puțin probabil dar posibil, de apariție a unor complicații, care trebuie tratate și rezolvate. Nu întotdeauna reclama agresivă și omniprezentă, este reflectată în calitatea pregătirii profesionale sau a abilităților chirurgicale. Vă doresc în final, o primăvară frumoasă și servicii medicale de specialitate de excelență, fără incidente nedorite.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.